Politistul Stefan Anghel nu are parte de tihna nici macar atunci cand isi petrece concediul la munte. La cabana soseste o misiva anonima, care anunta un asasinat. Apoi unul dintre turistii cazati la aceeasi cabana vede moartea cu ochii. Si, ca in orice roman politist care se respecta, urmeaza o investigatie cu multe necunoscute si cu nenumarate rasturnari de situatie.
Criminalul se dovedise prea abil ca sa nu-si fi calculat bine sansele. In prima anonima, ma avertizase ca are de gand sa comita o crima perfecta. Asemenea intentii ii preocupa indeobste pe autorii de romane politiste. Crima perfecta! Atunci cand crima este comisa cu un anumit scop, e foarte greu, aproape imposibil, ca infractorul sa nu omita macar un amanunt. Un singur amanunt. Dar daca toata istoria a fost pusa la cale de un dement? Crima de dragul crimei! Cazuri rare, atat de rare, incat se pomenesc doar cu titlu de exemplu. Faptul ca cineva cautase in hainele si rucsacul lui Ionescu ma obliga sa conchid ca exista un interes.
