„Ce nu se poate face în pat nici nu merită să fie făcut în viaţă.“
GRUCHO MARX
„în pat se închide cercul... şi cel al zilei, şi cel al vieţii.“
BERND BRUNNER
Elogiul închinat de Bernd Brunner tolănitului este o incursiune profundă în istoria culturii şi o strălucită pleiadă de studii asupra orizontalei, abordate din cele mai subtile şi ironice unghiuri, de la tolănitul în Epoca de Piatră la somnul viitorului high-tech, de la Ludovic al XIV-lea la Alberto Manguel, de la Thomas Mann la Marcel Proust, de la Henri Matisse la Norberto Bobbio, de la Frédéric Chopin la Albrecht Dürer, păşind pe vârfuri printre evoluţia saltelei, a sofalei, a divanului, a somnului răsfăţat şi a rafinamentului pufos.
Un festin relaxat pe graniţa fină dintre vis şi realitate.
„Cât ar fi de frumos să existe creioane colorate suficient de lungi ca să poţi desena cu ele pe tavan, în timp ce stai lungit în pat. Doar acolo mai poţi găsi o suprafaţă suficient de generoasă pentru o operă de artă, câtă vreme mai toţi pereţii sunt tapetaţi. [...] Nu am nicio îndoială, datorăm totul exclusiv înclinaţiei lui Michelangelo de a se deda străvechii şi onorabilei ocupaţii a zăbovitului în pat, graţie căreia a reuşit să conceapă tavanul Capelei Sixtine ca pe o înfricoşătoare imitaţie a unei drame divine, aşa cum s-ar fi putut desfăşura doar în ceruri.“
