Arkadi Strugatki și Boris Strugatki

Un SF clasic si o viziune stralucita despre raul care pare sa domine universul.Anton este un agent sub acoperire din viitorul Pamantului. El calatoreste pe o planeta straina a carei civilizatie nu a progresat dincolo de Evul Mediu. Desi are cunostinte foarte avansate fata de acelea ale societatii in mijlocul careia a ajuns, lui Anton ii este interzis sa se amestece in evolutia naturala a istoriei locale, asa ca isi asuma rolul unui nobil arogant care nu face altceva decat sa participe la dueluri si la turniruri.Simplu observator, nu are dreptul sa intervina, dar cum ar putea sa ramana indiferent in fata cruzimii si a nedreptatii atunci cand cei pe care ajunge sa-i iubeasca sunt in pericol?Un roman interesant, captivant si care va va bucura... - The New York TimesO carte cu totul si cu totul grozava... serioasa si plina de imaginatie - Ursula K. Le GuinCe ar fi daca te-ai duce, cu mintea si cunostintele de acum, intr-o societate medievala?O poveste provocatoare despre putere si responsabilitate, despre opresiune si abrutizare, despre limitele mintii umane in a intelege lumea. - Marian Coman, redactor-sef ArmadaTraducere din limba rusa de Valerian Stoicescu...

O poveste a cărei acțiune se desfășoară în două lumi.Una este Administrația, o instituție suprarealistă, o birocrație kafkiană care guvernează pădurea de dedesubt.Cealaltă e Pădurea, un loc de temut, plin de creaturi ciudate, oameni primitivi și violență.Pereț, care lucrează în Administrație, ar vrea să muncească în pădure. În schimb, Candid, care s-a prăbușit în pădure cu ani în urmă, vrea să se întoarcă în Administrație cu orice preț.Călătoriile lor sunt surprinzătoare și bizare, pline de mistere și ciudățenii.„O meditație asupra incapacității umane de a înțelege mai mult din univers decât bucățica proprie. O operă literară captivantă, surprinzătoare.“Publishers Weekly„Pădurea se apropia, venea spre ei și se îngrămădea tot mai sus și mai sus, precum un val oceanic, până când îi înghiți. Nu mai existau nici soare și nici cer, nici spațiu, nici timp – pădurea le luase locul. Erau doar sclipiri de culori întunecate, aer umed și dens, mirosuri ciudate, ca de fum sufocant, și un gust astringent în gură. Doar sunetul nu era atins de pădure: zgomotele pădurii erau acoperite de vuietul motorului și de pălăvrăgeala angajaților...

Romanul care i-a facut celebri pe fratii Strugatki si a fost sursa de inspiratie a capodoperei Calauza, de Andrei TarkovskiRed Schuhart este calauza.O forta necunoscuta il impinge pe acest inadaptat sa se aventureze ilegal in Zona, in cautarea obiectelor misterioase lasate de vizitatori din alta lume. Acel spatiu unic, care o transforma pe fiica sa, il obsedeaza. Insa, de dragul fetei, ia hotararea de a face o descindere tragica in adancimi ostile.Publicat dupa indelungi eforturi in Uniunea Sovietica, Picnic la marginea drumului este mai mult decat un simplu roman SF. Alegorie politica avand nenumarate implicatii filosofice, cartea a devenit una dintre lecturile obligatorii ale omului de azi care isi pune intrebari despre memorie, disperare si umanitate.„O analiza convingatoare a comportamentului omului in prezenta unei forte supraomenesti. […] Un roman care a castigat lupta cu timpul si a ramas un clasic.“Publishers Weekly„— Un picnic. Inchipuie‑ti o padure, un drum, o poienita. De pe drum vine o masina si se opreste in poienita. Din masina ies tineri, apar sticle, cosuri cu mancare, fete, tranzistori, foto si cineaparate. Se face un foc, se pun corturile, se da drumul la muzica, iar dimineata o intind. Animalele, pasarile, insectele, care toata noaptea au privit cu groaza tot ce s‑a petrecut, ies din adaposturile lor. Si ce vad? Ulei de motor scurs pe iarba, benzina varsata, bujii si filtre de ulei aruncate ici‑colo. Peste tot zac carpe, becuri arse, cineva a uitat o cheie. De pe aparatoarele de protectie ale rotilor s‑a scurs murdaria, care s‑a lipit de prin cine stie ce mlastini… Si, bineinteles, urme de foc, cotoare de mere, hartii de la bomboane, cutii de conserve, sticle goale, o batista, poate vreun briceag, ziare vechi si rupte, eventual si niste monede, flori vestejite din alte poienite…— Am inteles, zise Nunan. Un picnic la marginea drumului.— Exact. Un picnic la marginea unui oarecare drum cosmic.“..

Parte integranta din asa-numita „trilogie a Progresorilor”, alaturi de Insula locuita si de Scarabeul in musuroi, romanul Valurile linistesc vantul reia tema contactului omenirii cu o civilizatie extraterestra superioara...

CÂNDVA, ÎN VIITORUL ÎNDEPĂRTAT...Umanitatea trece printr-o epocă de aur până când Pământul e potopit de un val de fenomene neașteptate. Primele sunt fobiile în masă. Apoi, urmează creaturile. Și, în final, marea transformare a oamenilor obișnuiți în genii.CINE ȘI CU CE SCOP MANIPULEAZĂ, OARE, UMANITATEA?Asta trebuie să investigheze Toivo Glumov și Maxim Kammerer, membri ai secției pentru înțelegerea Evenimentelor Excepționale din cadrul Comisiei de Control (COMCON-2).Intrigi, știință, politică și eterna întrebare: cine este, de fapt, dușmanul nevăzut al umanității?„Zeii veniseră fără a cere permisiunea. Nimeni nu-i chemase, dar ei au dat năvală și au început să facă binele.Chiar acel bine care întotdeauna reprezintă binele.Iar zeii făceau asta pe ascuns, deoarece știau dinainte că muritorii nu vor înțelege scopurile lor, iar, dacă le vor înțelege, atunci vor refuza să li se supună...Vezi, asta-i structura moral-etică a acestei situații drăcești! Ne este oferit un abecedar, pe care însă nu știm să-l folosim pentru noi înșine.“..