Andrei Popescu

In contextul aniversarii Centenarului Marii Uniri a romanilor, publicarea lucrarii Elita Basarabiei la 1917‑1918. Zece personalitati care au facut Unirea este, neindoielnic, o initiativa salutara. Ea se inscrie in efortul mai general menit sa aduca in atentia celor de azi memoria marilor patrioti, care s‑au jertfit pentru implinirea idealului reintregirii neamului, in urma cu o suta de ani. Acest demers reparatoriu e cu atat mai binevenit, cu cat in istoriografia din perioada regimului comunist rolul personalitatilor Marii Uniri nu si‑a gasit locul cuvenit, iar cel al fruntasilor basarabeni a fost cu deosebire ocultat, din motive binecunoscute...

„Biografia lui Ioan G. Miclescu, cunoscut în epocă sub forma franțuzită a numelui, Jean, dar mai ales denumit emfatic de către contemporani «boierul de la Călinești», jurist, om politic conservator, dramaturg și publicist din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX, a fost scrisă cu empatie și deferență, dar și cu acribie profesională de cercetătorul Andrei Popescu.Mie îmi pare reconfortant paradoxul ca, după ce am sărbătorit abia primul centenar al României, să putem citi și istoria unui neam boieresc de șapte ori centenar. Dacă România se concepe recentă și revoluționară, făuritorii ei mai puțin exaltați scriau istorie prin ambițiile și mândriile lor de multe secole deja. După cum amintește Radu Miclescu: «Noi suntem aici dinaintea descălecatului». În povestea conacului de la Călinești și a succesivelor generații de boieri care l-au locuit se înscriu mai multe file de istorie, petrecute la distanță demnă de scena mult prea pătimașă a Regatului modern al României, dar foarte importante pentru cei care vor să înțeleagă penumbrele și umbrele unei istorii oficiale.” (Petre Guran)..