Alexandre Dumas

Totul pare să-i surâdă lui Edmond Dantès: este pe cale să fie promovat căpitan de corabie şi se va căsători cu frumoasa Mercédès, de care e îndrăgostit nebune ște. Dar, chiar în ziua nunţii, victimă a unui complot, este acuzat de înaltă trădare, arestat, condamnat fără proces la detenție pe viaţă şi trimis în sinistra închisoare a castelului d’If. Atunci când iese în sfârşit de acolo, paisprezece ani mai târziu, este un om complet schimbat și are un singur țel – să se răzbune.Poveste de dragoste, plină de suspans, intrigă, trădare și răzbunare, Contele de Monte‑Cristo este unul dintre cele mai citite romane din toate timpurile.Toată lumea cunoaște verva prodigioasă a lui Alexandre Dumas, stilul său antrenant, plăcerea cu care-și pune în scenă personajele, dialogurile spirituale și dinamice, narațiunea vioaie care știe să înlăture obstacolele și timpii morți fără să-și piardă consistența. Domnul Dumas acoperă pânze imense fără să-și obosească nici pensula, nici cititorul. Sainte-Beuve..

„Contele de Monte-Cristo este deseori trecut printre cele mai bune zece romane ale tuturor  timpurilor. [...] Portretul psihologic al răzbunării fascinează și respinge în același timp. Personajul Monte-Cristo nu stârnește simpatii, totuși, cumva, acțiunile sale sunt justificate. Este aproape un erou mitologic. Aura sa supranaturală creează o poveste de aventuri căreia cu greu îi poți rezista.” (Classic Notes, University of Harvard)„Romanul este un «exerciţiu literar în care te foloseşti de o povestire pentru a exprima altceva». Definiţia de mai sus convine tot atât de bine romanului moral, estetizant sau filosofic, cât şi romanului «tradiţional», care foloseşte şi el povestirea în vederea frescei sociale sau psihologice... Cât priveşte «povestirea pură», «punctul de plecare al romanului», s-ar părea că Alexandre Dumas oferă cel mai elocvent exemplu.” (R-M. AlbÉrÈs)„«Ce este istoria? Un cui de care îmi atârn romanele» [spunea Dumas], dar prin forța lor, prin strălucirea şi viaţa cu care sunt înzestraţi, eroii săi sunt de neuitat. Alături de ei, nu ne-am plictisit niciodată. Poate fi o laudă mai mare pentru un scriitor de romane de aventuri? Poate mai mult decât oricine, Athos, Porthos, Aramis, d’Artagnan, cu deviza lor «Toţi pentru unul, unul pentru toţi», Milady şi Constance Bonacieux, valetul Planchet şi abatele Faria şi contele de Monte-Cristo au fost însoţitorii nopţilor copilăriei noastre.” (Jean d'Ormesson)..

„Se organizase o petrecere pentru copii în acea seară, la prietenul meu, contele M, iar eu contribuiam la sporireaveseliei și a zgomotului respectivei reuniuni ducându-mi acolo fetița.” (fragment)..