Actiunea romanului se petrece in cele patruzeci si sase de minute cat dureaza interpretarea Simfoniei Eroica de Beethoven, intr-o sala de concerte devenita refugiul unui tanar care a renuntat la framantarile vietii politice. Vechii sai tovarasi, care acum il urmaresc, il asteapta insa pe ultimele randuri. Haituit este o poveste plina de tensiune, in care timpul istoric se dizolva in creuzetul realismului magic si al tiraniei.Alejo Carpentier stapaneste exceptional limbajul si tehnica narativa si, folosindu-se de spiralele thrillerului sau baroc, recreeaza prin pluralitatea vocilor – naratorul, urmaritul, casierul – atat climatul adeseori turbulent din Cuba, cat si iluminarile care ne ofera cheia pentru a intelege evenimentele din viata personajelor: lupta politica, relatiile amoroase si de familie, framantarile religioase si sfasierile constiintei."O situatie politica plina de tensiune, conturata pe baza stilului baroc eliptic, unde principalii piloni sunt detaliile de mediu si afectele, care creeaza in jurul lor o aura de suspans si transforma povestea – tipica pentru o fictiune moderna – intr-o tapiserie luxurianta." Publishers Weekly"Unul dintre putinele romane in limba spaniola care ating perfectiunea." Guillermo Cabrera Infante"Carpentier a fost unul dintre gigantii literaturii moderne latino-americane, un om a carui scriitura a influentat si a definit perioada realismului magic. Haituit este o capodopera." The New York Times Book Review"Acest roman cosmaresc nu spune doar o poveste, ci cartografiaza infrastructura politica secreta a oraselor, guvernelor, bisericilor, muzicii si oamenilor." The Independent"E bine de stiut ca Haituit si-a gasit talmacirea. Ne bucuram sa il recitim pe parintele nostru, caci ii datoram mostenirea limbii si a imaginatiei." Carlos Fuentes"O poveste magistrala, plina de suspans, despre violenta politica." San Francisco Chronicle..

Pașii pierduți e un roman magistral al literaturii hispano-americane și, după părerea unor critici, cel mai important din creația lui Alejo Carpentier, reprezentând o ilustrare perfectă a teoriei sale despre „realul miraculos”.Publicat în 1953, romanul a inaugurat perioada de plenitudine creatoare a scriitorului. Inspirată de experiențe personale, trăite de autor în Venezuela, călătoria protagonistului anonim - care îl poartă spre izvoarele fluviului Orinoco, în adâncul selvei, în căutarea unui instrument muzical primitiv care aparținuse unor triburi amerindiene - se transformă într-o întoarcere în timp, de-a lungul celor mai importante perioade din istoria Americii, până la origini, la epoca primelor forme și descoperiri ale limbajului articulat. Carpentier îmbină desăvârșit în acest roman cele două dimensiuni ale existenței umane - spațiul și timpul -, pe care le consideră mereu ciclice...

Figura centrală în acest univers al agoniei și al extazului, al promiscuității politicii și al sublimului artei este Primul Magistrat, în care sunt amalgamate trăsături preluate de la mai mulți dictatori sud-americani. Este, totodată, unul dintre cele mai memorabile personaje din literatura care abordează tema dictaturii, alături de cel din Toamna patriarhului de Gabriel García Márquez și de cel din Eu, Supremul de Augusto Roa Bastos...