Noi, carnivorii

Agustina Bazterrica e o scriitoare feroce; proza ei este vizionară și calculată: când te aștepți mai puțin, își lovește ținta și te cutremură." Samanta SchweblinLa abatorul local, Marcos este un foarte eficient manager-adjunct în branșa sacrificării oamenilor – deși nimeni nu le mai spune așa. Soția l-a părăsit, tatăl piere în ghearele demenței, iar el depune eforturi supraomenești să nu se gândească la felul în care-și câștigă existența. După ce animalele, infectate de un virus otrăvitor, au fost omorâte, și după o perioadă de Tranziție plină de ipocrizie, consumul de carne umană — „carne specială" — a devenit legal. Într-o zi, Marcos primește în dar un exemplar de „calitate superioară", pe care, în ciuda interdicțiilor, îl tratează ca pe o ființă umană. De aici și până la a-și pune întrebarea dacă nu cumva am renunțat la umanitate în schimbul proteinei animale nu mai e decât un pas.„Cu o măiestrie perfect calibrată prin ironie, Bazterrica ne prezintă un portret stupefiant al umanității care ar face orice pentru a obține satisfacția, chiar cu prețul propriei existențe." Le Monde„Din teama față de ceea ce ne rezervă viitorul, Bazterrica a extras un roman extraordinar despre maleabilitatea valorilor noastre morale și despre ceea ce Hannah Arendt a numit banalitatea răului." Lire„Puternic, magnetic, tulburător – romanul anului." Cultura Mas„De la primele cuvinte ale acestui roman al scriitoarei argentiniene, cititorul se află printre «exemplarele» de sacrificiu, conștient că se găsește într-un abator și că nimic din ce urmează nu va fi prea plăcut." The New York Times Book Review..