„Masoneria nu predică o nouă religie, ci doar reiterează nouă porunca vestită de Iisus, care a fost vestită și de toți marii reformatori religioși, încă de la începuturile istoriei. […] Masoneria în toată puritatea ei, derivată din vechea cabala iudaică, că parte a marii religii universale a înțelepciunii din Antichitatea cea mai îndepărtată, simbolizează perfect Fraternitatea absolută și universală a omului, în toate timpurile și epocile. A creștină masoneria sau a o reduce la limitele sectare ale unui crez înseamnă nu doar a o minimalize și deprecia, ci ar avea drept rezultat inevitabil, cum s-a întâmplat întotdeauna între sectele beligerante ale religiilor, și instigarea unui frate împotriva altuia și a unei Loji împotriva alteia și ar duce, în final, la disoluție.”
„Altarele masoneriei au fost întotdeauna farurile libertății, iar lojă, o cetate a refugiului, un sanctuar al cunoașterii și protecției fraților [...] Având că model sanctuarele misteriilor antice, întemeiate pe principiul fraternității universale și absolute între oameni, acestea au ținut aprinsă torța libertății.”
