Jacques Salomé

Simbolizarea si actele simbolice - O cale si un instrument de comunicare, dezvoltare si reconstructie a sinelui Taramul simbolurilor este plin cu multe povesti pe care le poti auzi doar cu acea parte din tine care uneori nici nu poate fi pusa in cuvinte. Simbolul este parte a realitatii noastre invizibile, este instrument si cale de vindecare, este apropiere si sens, mai ales atunci cand vizibilul pare haotic, contorsionat sau neinteles. Metoda ESPERE pune actul simbolizarii in miezul interventiei sale, ca tehnica pivot, in jurul careia se poate articula intregul proces de continere, clarificare si vindecare. Simbolizarea unei nevoi neimplinite, a unei dorinte neauzite, a unui gand neacceptat, a unui gest nepotrivit, a unui mesaj tulburator sau a unei emotii coplesitoare permite crearea unei distante de observare, de manuire, de intelegere si asumare a unui continut aparent incongruent cu ceea ce cred ca sunt, la acel moment. In egala masura permite oferirea unui spatiu de manifestare netagaduita, o manifestare care sa nu destabilizeze, ci care sa construiasca, sa aduca sens si intregire. Cartea aceasta este un astfel de spatiu in care imposibilul devine posibil prin simbol, in care greul devine mai usor printr-un obiect. In care nespusul, nevazutul, netraitul indraznesc sa se arate, sa fie, sa devina, sa ne transmita mesajele autenticului din noi. Numeroasele exemple, marturii si povesti care se regasesc in acest volum, insotesc calatoria spre imprietenirea noastra cu simbolul, spre o ascultare de sine plina de bunavointa si toleranta, spre gasirea unui drum catre ceea ce sunt cu adevarat, dar poate inca nu indraznesc sa fiu. Ca cititor al acestei carti, traiesc deopotriva smerenia omului care a inteles ca a-ti gasi propria cale, a-ti intalni propria fiinta este cea mai implinitoare experienta umana, iar simbolul este unul dintre instrumentele cele mai la indemana pentru acest proces. Imi doresc ca aceasta carte sa deschida in fiecare dintre noi bucuria de a ne intalni, de a ne recunoaste in felul nostru diferit si unic de a fi, de a ne cuprinde in bratele propriei tandreti, de a ne arata in darul nostru cel mai pretios: acela de a fi! - Psih. clinician Daniela Nicoleta Dumitrescu, Presedinte IFER - Institutul de Formare si Educare Relationala "Reprezentarea simbolica este un instrument cu adevarat util pentru a comunica cu sine in modul cel mai autentic. [...] Aceasta tehnica propune moduri coerente, repere si jaloane pentru a trai mai bine, pentru a ajunge sa traim cu incredere si speranta, cu placerea de a exista si de a iubi." "Ideea este sa ne folosim de simboluri pentru a depasi o situatie traumatizanta, caci inconstientul stocheaza toata informatia despre imaginile acestor drame. De aceea, doar a vorbi despre probleme nu e suficient pentru a le solutiona. [...] Scopul unui act simbolic este de a face sa irumpa emotiile si amintirile refulate, iar apoi de a le rearanja intr-o maniera diferita, pentru a ne elibera. Aceste actiuni simbolice care fac apel la creativitate, la imaginatie si, uneori, la umor, ne pot usura si elibera cu rapiditate, [...] ne ofera un mijloc concret de a nu mai raspunde la violenta exterioara, de a depasi comportamentul instinctual, de a iesi din zona resentimentului, a acuzelor din partea celuilalt sau a palmelor primite de la viata, de a iesi din sfera comportamentala a victimizarii sau a dependentelor in care ne inchidem adesea. Reprezentarea simbolica ne permite accesul la redobandirea propriilor noastre energii." "Simbolizarea este un liant de conectare si unificare a doua tipuri de referinte, doua abor-dari ale aceluiasi fenomen: un limbaj punte intre realitate (evenimentele, experienta exterioara) si real (trairile interioare, experienta interna)." "Simbolizarea reprezinta unul dintre cele mai puternice demersuri pentru a ne reconcilia cu fortele insufletite ale vietii." "Sa facem loc simbolizarii in viata noastra inseamna, inainte de toate, sa oferim spatiu imaginarului, intuitiei si creativitatii. Este o experienta personala de interiorizare care solicita emisfera dreapta a creierului (a imaginatiei), pentru a permite transformarea relatiei pe care o avem cu propriul sine." - Valeria Salome, Jacques Salome..

Aritmetica unui cuplu sfidează legile aritmeticiiÎnainte de a forma un cuplu, el şi ea sunt doi. După ce îşi spun jurămintele de iubire, el şi ea sunt unul, ca în poveşti. Toţi bărbaţii şi toate femeile ar vrea să rămână aşa. Însă ce se întâmplă în momentul în care ne dăm seama că suntem totuşi doi, doi cărora le plac aceleaşi lucruri, însă în moduri diferite? Jacques Salomé este autorul unei aritmetici speciale a cuplului: 1+1=3. Mitul fuziunii, al contopirii, funcţionează doar o perioadă de timp, în rest cei doi parteneri îşi pun în comun tot ceea ce au, bun sau nu, pentru a se alia şi a construi o relaţie. Relaţia este cel de al treilea element al cuplului, este ceea ce construim împreună din diferenţele noastre ca bărbaţi şi femei, iar calitatea relaţiei este cea care dăinuie şi ne permite să ajungem până la NOI, fără a-l desfiinţa pe EU. Ca orice demers de dezvoltare personală, şi cel de faţă prezintă oarecare risc, o afirmă chiar autorul, mult mai mic, însă, decât cel al singurătăţii în doi. ..

Înainte de a forma un cuplu, el și ea sunt doi. După ce își spun jurămintele de iubire, el și ea devin unul, ca în povești. Ce se întâmplă însă în momentul în care ne dăm seama că suntem totuși doi, că ne plac aceleași lucruri, dar în moduri diferite? Jaques Salomé ne face demonstrația unei aritmetici speciale a cuplului: 1+1=3Relația este cel de-al treilea element al cuplului, este ceea ce clădim împreună din diferențele noastre, ca bărbați și femei, iar calitatea ei este cea care dăinuie și ne permite să ajungem până la NOI, fără să-l desființăm pe EU...

„Viata este un sir de miracole nemaiauzite....” (Jacques Salomé)Dincolo de tăcerea care îl învăluie astăzi, Jacques Salomé continuă să dea viață unor proiecte noi, să lucreze solul fertil pe care l-a cultivat cu atâta grijă până acum, să iasă neobosit în întâmpinarea cititorilor lui. Mai mult ca niciodată, freamătă în el urgența de a-și transmite învățămintele, convingerile, tandrețea. Cuplul, legăturile dintre părinți și copii, bucuria lecturii și voluptatea scrisului, îmbătrânirea, încercările, schimbarea: sunt tot atâtea teme pe care le abordează cu luciditate și intensitate în textele inedite care alcătuiesc această carte, pe jumătate jurnal intim, pe jumătate eseu luminos. Fără odihnă, purtat de o pasiune care nu se dezminte, acest mare comunicator încearcă încă o dată să lărgească fiecare spațiu, fiecare clipă de viață pentru ca acolo să se sălășluiască... un strop de eternitate.Reguli de igienă relațională, o scrisoare furioasă către hoții de poșete, sfaturi pentru părinții copiilor care nu vor să doarmă singuri, gânduri despre iubire și cuplu în era comunicării și a consumului, mărturisiri despre boală și traumă, amintiri despre mamele de altădată și despre un om care făcea pe arborele – toate își găsesc locul în paginile aceleiași cărți, într-o armonie care pentru autorul ei pare a fi principiu de viață și ritm al respirației.Cu Un strop de eternitate, Jacques Salomé aruncă o privire înapoi: lirică, afectuoasă, plină de modestie și recunoștință. Scrisă cu savoir și cu saveur, cartea pare construită pe o dinamică a înălțării: de la o sinteză a principalelor teme și metode din cariera psihoterapeutului, trece prin autobiografie și se sfârșește într-o scriitură distilată, rarefiată, pură, cumva străină de timp și apropiată de o eternitate spre care ne întredeschidem împreună cu autorul. Și primim din ea un strop, de citit pe nerăsuflate.Jacques Salomé (n. 1935) este psihosociolog, formator, scriitor și poet. Și-a obținut licența în psihiatrie socială la École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris). Este fondatorul Centrului de formare în relații interumane „Le Regard fertile“ de la Roussillon-en-Provence, unde predă bună parte dintre cursurile de formare. A predat timp de cinsprezece ani la Université de Lille III.Jacques Salomé pledează pentru transformarea comunicării într-o materie de sine stătătoare care să se predea în școli, întrucât crede în responsabilizarea individului pentru crearea unor relații sănătoase, printr-o comunicare activă.Filiația sa teoretică se revendică din curentul psihologiei umaniste, inițiat de Carl Rogers. La începutul carierei sale în relațiile interumane s-a folosit de psihanaliză, mergând în direcția propusă de Milton Erickson, pentru care subconștientul este un rezervor de resurse, nu o componentă întunecată a psihicului. În primele sale cursuri de formare, Jacques Salomé a folosit tehnici corporale cum ar fi Rebirth, bioenergia sau mijloacele de expresie scenică precum psihodrama.Aceste numeroase experiențe l-au condus în timp la elaborarea unei metode personale: ESPERE (Energie Specifică Pentru o Ecologie Relațională Esențială), un sistem teoretic și practic, constând în concepte și instrumente proprii. Scopul demersurilor sale pedagogice și educative nu este acela de a da sfaturi, ci de a stimula reflecția personală și maturizarea, de a declanșa trezirea conștiinței și luarea de poziție față de sine și față de ceilalți. Se arată circumspect față de „profeții“ comunicării perfecte, punctul său de plecare fiind exprimarea personală.A format până în prezent peste 60 000 de asistenți sociali, medici, psihologi și consultanți. A ținut conferințe și cursuri de formare și are discipoli (moderatori în metoda ESPERE și formatori de moderatori) în Franța, Belgia, Québec, Elveția, Insulele Réunion.Este autor a 70 de cărți, coautor al unor lucrări de referință despre comu­nicare și cuplu, teoretician în cadrul Asociației pentru Comunicare Relațională prin Ascultare Activă. Cărțile sale au fost traduse în 27 de limbi, inclusiv în limba română.A semnat de-a lungul timpului cronici permanente în revistele Psychologies (Franța) și Le Guide Ressources (Canada); are la activ numeroase apariții în presa francofonă: Madame Figaro, Médicine naturelle, Présence Magazine, La vie, La marine, Journal de Québec, La presse, Magazine 7 jours, Entrevue, Le devoir, Phare, Mariage.În februarie 2014 a suferit un sever accident vascular cerebral care i-a afectat centrul vorbirii. În prezent, la vârsta de 83 de ani, se reface și întâmpină cu deschidere această nouă provocare din viața sa cu ajutorul soției lui, Valeria Salomé, încredințat de faptul că bolile sunt limbaje simbolice care ne ajută să strigăm și să tăinuim insuportabilul din noi și că suferința este revelatoare pentru posibilitățile nebănuite ale ființei...

În viaţa unui cuplu este necesară crearea unei distanţe, a unui spaţiu de negociere, în care să poată fi recunoscute atât punctele comune, cât şi deosebirile dintre parteneri. Comunicarea şi recunoaşterea diferenţelor dintre aceştia îi vor ajuta să se accepte unul pe celălalt în individualitatea lor şi să-şi asume răspunderea pentru propria fericire. În cartea de faţă, autorul analizează motivele ce duc la dezintegrarea cuplurilor, acele aspecte din viaţa de zi cu zi care nu au nimic ameninţător în sine, dar care, repetate şi amplificate, adăugându-se unele altora, vor constitui o sursă reînnoită de slăbire a unei relaţii. Jacques Salomé nu se mulţumeşte cu explicarea eşecului unei relaţii, ci întreţine speranţa şi oferă soluţii pentru sporirea intimităţii, a cunoaşterii de sine şi a spontaneităţii.„Mă adresez tuturor celor care îşi asumă responsabilitatea de a acţiona personal şi imediat, în vederea îmbunătăţirii relaţiilor cu ei înşişi şi cu cei din jur.Să comunicăm mai bine pentru a fi mai buni...Să fim mai buni pentru a trăi mai bine...Să trăim mai bine nu doar pentru a supravieţui...Pentru a obţine bucuria vieţii şi respectul faţă de sine.” (Jacques Salomé)..

Aspecte din viaţa de zi cu ziÎn viaţa unui cuplu este necesară crearea unei distanţe, a unui spaţiu de negociere, în care să poată fi recunoscute atât punctele comune, cât şi deosebirile dintre parteneri. Comunicarea şi recunoaşterea diferenţelor dintre aceştia îi vor ajuta să se accepte unul pe celălalt în individualitatea lor şi să-şi asume răspunderea pentru propria fericire. În cartea de faţă, autorul analizează motivele ce duc la dezintegrarea cuplurilor, acele aspecte din viaţa de zi cu zi care nu au nimic ameninţător în sine, dar care, repetate şi amplificate, adăugându-se unele altora, vor constitui o sursă reînnoită de slăbire a unei relaţii. Jacques Salomé nu se mulţumeşte cu explicarea eşecului unei relaţii, ci întreţine speranţa şi oferă soluţii pentru sporirea intimităţii, a cunoaşterii de sine şi a spontaneităţii.Seria Salomé„Mă adresez tuturor celor care îşi asumă responsabilitatea de a acţiona personal şi imediat, în vederea îmbunătăţirii relaţiilor cu ei înşişi şi cu cei din jur.Să comunicăm mai bine pentru a fi mai buni...Să fim mai buni pentru a trăi mai bine...Să trăim mai bine nu doar pentru a supravieţui... Pentru a obţine bucuria vieţii şi respectul faţă de sine.” (Jacques Salomé)..