Ne mai putem gandi azi oare ca nostalgia, sentimentul poetic si placut care ne cuprinde la amintirea copilariei sau a locurilor natale, a fost candva o boala primejdioasa in ochii societatii si ai medicilor? Termenul, lansat de doctorul elvetian Johannes Hofer in 1688, nu avea pe atunci mai nimic din conotatiile actuale: din nostalgie se putea muri.
Era pe-atunci un sentiment diferit de-al nostru? Cand si de ce a suferit nostalgia o prefacere atat de radicala incat, transformata astazi intr-o emotie inofensiva, poate servi drept strategie publicitara, instrument politic sau chiar mijloc terapeutic?
Purtandu-ne intr-o calatorie de-o formidabila amploare in timp si spatiu, Agnes Arnold-Forster incearca sa raspunda acestor intrebari printr-un veritabil tur de forta exegetic, in care explicatiile medicale stau alaturi de comentariile culturale si analizele politice.
