„Premierul i-a smuls din mână plicul albastru.
— Da, acesta este... iar scrisoarea este intactă. Hope, te felicit.
— Mulţumesc! Mulţumesc! Ce greutate mi s-a luat de pe inimă! Dar este de neconceput... imposibil. Domnule Holmes, sunteţi un magician, un vrăjitor! De unde ştiaţi că era acolo?
— Pentru că nu era nicăieri în altă parte.
— Nu îmi pot crede ochilor!
A alergat frenetic la uşă.
— Unde este soţia mea? Trebuie să îi spun că totul este în regulă. Hilda! Hilda! se auzea pe scări vocea secretarului.
Premierul l-a privit pe Holmes cu ochi strălucitori.
— Haideţi, domnule, a spus el. Aici e vorba de ceva mai mult decât se vede. Cum a ajuns scrisoarea înapoi în cutie?
Holmes s-a întors într-o parte zâmbind, ferindu-se de privirea acelor ochi uimitori.
— Avem şi noi secretele noastre diplomatice, a spus el şi, luându-şi pălăria, s-a îndreptat spre uşă.”
