Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu.
Matei Vișniec

Matei Vișniec

Matei Vişniec s-a remarcat în anii ’80 ca poet, apoi ca dramaturg ale cărui piese, cu largă circulaţie în mediul literar, sunt interzise pe scenele profesioniste. În 1987 părăseşte România şi se stabileşte în Franţa, unde lucrează pentru Radio France Internationale. Piesele sale în limba franceză apar la Actes Sud – Papiers, L’Harmattan, Lansman, Crater, L’Espace d’un instant. Numele său figurează pe afişe teatrale în peste 30 de ţări. În ultimii ani Matei Vişniec s-a remarcat şi ca romancier. Dintre volumele publicate amintim: Omul-pubelă • Femeia ca un cîmp de luptă (2006), Păianjenul în rană (2007), Groapa din tavan (2007), Sindromul de panică în Oraşul Luminilor (2009, 2012; roman distins cu Premiul revistei Observator cultural), Domnul K. eliberat (2010, 2015; volum nominalizat la Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi), La masă cu Marx (2011), Cabaretul cuvintelor (2012), Negustorul de începuturi de roman (2013, 2014; volum distins cu Premiul „Augustin Frăţilă“ pentru cel mai bun roman, Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi şi Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2013, în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere, Iaşi), Dezordinea preventivă (2011, 2017).


Consulatul lunii sau Adelina și crocodilii de mlaștină

Consulatul lunii sau Adelina și crocodilii de mlaștină

Roman minuscul in doua parti destinat copiilor de la 8 ani in sus si adultilor de la 108 ani in jos. Intr-un orasel linistit traieste Adelina, o fata de 13 ani, care iubeste literatura. Fiindca toata lumea e de parere ca-i lunatica, adica o visatoare cu capul in nori si gandurile-n luna, fata isi petrece timpul cu Sleepy, motanul ei vorbitor. Intr-o buna zi, cei doi sunt martori la o intamplare extraordinara: pe nesimtite, crocodilii dintr-o mlastina din apropiere se insinueaza in localitate si aduc cu ei mlastina, la propriu si la figurat. Incet-incet, reptilele pun stapanire pe oras, iar oamenii, impartiti in tabere pro si contra crocodili, se refugiaza pe acoperisuri si incearca sa le faca fata invadatorilor. Cum vor scapa locuitorii asediati de solzosii verzi? Ei bine, cu ajutorul Adelinei si al poeziei, care are puteri magice, fiindca vine de pe luna, dupa cum stiu toate pisicile din oras. Nu-i de mirare ca, in cele din urma, in localitate se deschide Consulatul Lunii, pentru ca iubitorii de literatura, asa ca Adelina, sa calatoreasca in spatiu si sa lase in urma, macar pentru o vreme, realitatea de pe pamant. De mai multa vreme ma preocupa aceste intrebari: cum le-ar putea fi explicate copiilor catastrofe geopolitice? Sau instaurarea lenta a unei dictaturi? Sau acumularea lasitatilor intr-o lume care nu mai vrea sa-si apere libertatea? Nu stiu in ce masura am reusit, dar am incercat sa scriu aceasta poveste pentru copii peste 8 ani si... sub 108. Ilustratii color de Joela Visniec...


5900 lei

În stoc
Poemul care se citește pe sine

Poemul care se citește pe sine

Matei Visniec (n. 29 ianuarie 1956), poet, dramaturg, prozator, eseist roman si francez.Volume de poezie publicate: La noapte va ninge (1980), Orasul cu un singur locuitor (1982), Inteleptul la ora de ceai (1984), Poeme ulterioare (2002), La masa cu Marx (2011), Securi decapitate (2012), Opera poetica, 2 vol (2017), Vi se pare cumva nedreapta disparitia dumneavoastra? (2019).Matei Visniec este in poezie tot atat de dramatic si, mai ales, tot atat de spectaculos ca si in dramaturgie. Se creeaza impresia ca anume acest aspect al unor naratiuni dramatizate si imagini asociate cu spectacularul, prezente in poemele sale de la bun inceput, l-au facut pe poet sa persevereze in domeniul teatrului, provocand poeziei inevitabile scene de gelozie. Uneori chiar se creeaza impresia ca succesul pieselor pe scenele lumii au umbrit gloria de poet si chiar au intinat o posibila cariera fulminanta de poet... international (o zic, evident, in raport cu "poet national", fotoliu la moment ocupat). Pentru cititorul de poezie, Matei Visniec ramane si azi, in pofida concurentei teatrului, un poet cu voce distincta, care scrie limpede despre realitatile obscure (recte: suprareale, ca sa inventam un termen) din lumea imaginarului poetic. Or asta e aprecierea suprema pentru poezie (care, spre deosebire de proza, nu trebuie sa repete modelele - nici macar proprii - anterioare): sa te simti liber de prejudecati si sa scrii texte pe care nu le-ar fi putut scrie nimeni, in afara de tine. - Mircea V. Ciobanu..


3500 lei

În stoc
Trilogia balcanică
În stoc
? Cauți o carte și nu o găsești pe site?

Alexandria îți recomandă