În al treilea volum al Amintirilor sale, care este şi ultimul – deşi nădăjduia să mai scrie măcar unul în plus –, Radu Rosetti îşi povesteşte anii de tinereţe. Îi cunoaştem, din celelalte două volume, „metoda memorialistică“. Din lămuriri asupra unor evenimente politice pe care le-a trăit el însuşi, din portrete schiţate – când cu ironie, când cu o mare duioşie – ale unor oameni de vază pe care i-a cunoscut, din observaţii de mare fineţe asupra mediului social în care a crescut şi s-a format, Radu Rosetti alcătuieşte un splendid tablou istoric. Nu se găsesc cu uşurinţă în alte părţi, scrise cu atâta savoare, pagini despre aristocraţia noastrã din veacul al XIX-lea, despre studiile în străinătate ale tinerilor boieri, despre iubirile lor, despre viaţa mondenă de la Iaşi şi despre suferinţele moldovenilor siliţi să se strămute, din cauza politicii, la Bucureşti.Este pentru prima dată, după mai bine de trei sferturi de veac, când cititorii au la îndemână seria completă a Amintirilor lui Radu Rosetti: Ce am auzit de la alţii, Din copilărie şi Din prima tinereţe – cărţi pe care E. Lovinescu le numea în Istoria literaturii române contemporane „cea mai preţioasă memorialistică din literatura română“...

Critic erudit si pamfletar de forta, Paul Zarifopol (1874-1934) a fost un fin observator al omului si al fibrei care alcatuieste tesaturile sociale profunde. Volumul de fata cuprinde eseuri care au ramas de o actualitate acuta, chiar si la aproape un secol dupa ce au fost scrise.Corosiv si doct, discursul aduce in fata cititorului concepte esentiale pentru morala si politica mai mult sau mai putin balcanice ale Romaniei interbelice. Lumina in care ne sunt prezentate tipul politic si geniul organizator, de pilda, ne ofera senzatia atat senzatia unei glaciatiuni temporale, cat si pe aceea a unei familiaritati inefabile...

„Am citit excelentul jurnal american al lui Daniel D. Marin cu emoție și invidie, pentru că n-am fost, pentru că mi-aș dori. America văzută în 36 de zile e prezentată prin ochii unui egal care, deși ar putea fi impresionat, nu-și pierde concizia. Los Angelesul este cel mai mare sat vizitat, San Francisco – un oraș simpatic, iar New York, analizat și din cartiere, și de la înălțime, nu primește notă de trecere. Singurul lucru care amintește de casă este discuția cu un etiopian, angajat al aeroportului din Dallas, care știe totul despre Hagi. Jurnalul italian schimbă o insulă cu alta, numai că de data asta ceea ce părea să fie o călătorie devine o destinație, iar cețurile, geometria, asfaltul se transformă în oameni. Efectul Sardiniei este unul vital pentru călătorul-autor – acela de a-l face să fie tot mai mult el însuși, mai ales atunci când e prins în anxietatea depărtării.” (Lavinia Bălulescu)„Se întâmplă des ca notaţiile de călătorie ale scriitorilor să fie hiperintelectualiste şi puţin snoabe. Daniel D. Marin scrie jurnal cam cum l-ar scrie Holden Caulfield, flegmatic şi constatativ, dar capabil să surprindă golul căscat brusc (adesea periculos) în asfaltul banalului. Fuga sa pe o insulă nu este nici ea obişnuită: scriitorul nu e niciodată singur, o viermuială umană pestriţă îl asumă şi îl mişcă, iar el trăieşte fiecare clipă a aventurii de două ori: o dată în afară, prin ceilalţi, care îl găsesc nonparticipativ, şi o dată în interior, prin scrisul instantaneu al lui aici şi acum.” (Mihaela Ursa)..

Au crezut că se aflau la adăpost printre dealurile înverzite ale Angliei, dar se înșelau. Unul câte unul, membri ai oligarhiei ruse, disidenți și gangsteri care fugiseră în Marea Britanie atunci când Vladimir Putin a preluat puterea, au fost găsiți morți în condițiisuspecte. La fel și avocații lor britanici. Mai mult, autoritățile britanice au închis fiecare anchetă, doar pentru a face pe plac Kremlinului.Volumul dezvăluie, în premieră, modul în care Rusia și‑a perfecționat arta și știința asasinatelor în afara țării – în vreme ce spionii occidentali urmăreau cu groază cum guvernele lor nu reușeau să se protejeze în fața amenințărilor. Pe baza unei vastecomori constituite din documente nepublicate, dovezi aruncate de către poliție și interviuri cu sute de surse din interior, această investigație mondială dezvăluie una dintre cele mai importante și îngrozitoare povești geopolitice ale vremii noastre...

Primul volum din seria Blood and AshO FECIOARĂ...Aleasă de la naștere să fie cea care să le ofere oamenilor calea spre o altă lume, Poppy nu a simțit nici o clipă că propria viață îi aparține. Viața Fecioarei este una solitară. Nu trebuie să fie niciodată atinsă sau privită. Nu trebuie să i se vorbească, iar plăcerile de orice fel îi sunt total interzise. În vreme ce așteaptă ziua Ascensiunii, ea ar prefera să își petreacă timpul alături de gardienii castelului în care trăiește, luptând împotriva forțelor răului care i-au ucis părinții, decât să se comporte astfel încât să fie considerată vrednică de către zei. Însă alegerea nu i-a aparținut niciodată ei cu adevărat.O DATORIE...Viitorul întregului regat depinde de Poppy, deși ea nu e convinsă că este ceea ce își dorește. Căci Fecioara are și ea inimă. Și suflet. Și dorințe. Iar când Hawke, gardianul cu ochi aurii însărcinat să-i poarte de grijă până la Ascensiune, apare în viața ei, menirea și datoria se întrepătrund cu dorința și cu nevoia. El îi stârnește furia, o face să pună la îndoială toate lucrurile în care crede și o ademenește spre păcate interzise.UN REGAT…Uitați de zei și temuți de muritori, susținătorii unui regat decăzut se revoltă, hotărâți să ia înapoi cu forța ceea ce consideră al lor. Și, pe măsură ce umbra celor blestemați se apropie tot mai mult, granița dintre ce e corect și ce e interzis devine tot mai neclară. Poppy nu riscă doar să-și piardă inima și să fie considerată nevrednică de către zei, ci își pune în pericol chiar viața când toate ițele îmbibate de sânge ce țin lumea ei laolaltă încep să se destrame...

O nuntă în Spania. Un tip extrem de enervant.Trei zile pentru a-și convinge familia că e îndrăgostită pe bune.Catalina Martín are mare, mare nevoie de un partener pentru nunta surorii ei. Cu atât mai mult cu cât mica minciună despre iubitul ei american a scăpat de sub control. Toți cunoscuții — inclusiv fostul ei prieten și logodnica acestuia — vor fi prezenți la eveniment, nerăbdători să-l cunoască pe misteriosul partener al Catalinei. Are doar patru săptămâni la dispoziție să găsească un tip care să-i accepte invitația și să fie dispus să zboare dincolo de Atlantic. Drumul de la New York până în Spania nu e deloc scurt, iar familia ei zgomotoasă și exuberantă nu va fi ușor de păcălit.Chipeșul și arogantul Aaron Blackford, un coleg de-al Catalinei, se oferă s-o ajute. Ea preferă să-l refuze, fiindcă în viața ei nu a mai întâlnit un tip atât de nesuferit. Însă Catalina e disperată. Ziua nunții se apropie, iar Aaron pare să fie singura ei soluție. În plus, începe să-și dea seama că e posibil ca Aaron să nu fie atât de enervant precum lasă să se creadă...

Desenează cerul nopții unind stelele și rezolvând puzzle-urile. Descoperă constelații uimitoare și poveștile din spatele numelor acestora...

Celebra actrita americana Demi Moore, indragita de public pentru filme ca Propunere indecenta si Fantoma mea iubita, se deschide cititorilor prin cartea sa plina de detalii intime si emotionante. Demi Moore isi spune povestea sincer, dar cu demnitate, tact si generozitate fata de oamenii importanti din viata ei. Actrita se dovedeste a fi foarte asemanatoare in persoana cu femeia din paginile cartii: grijulie, curioasa, uneori nesigura, dar si sincera. Ea diseca, cu precizia unui chirurg, divorturile, dependenta si izolarea, dar, totodata, scoate in evidenta caracterul puternic pe care il are. Din suflet este o poveste despre supravietuire, succes si renuntare...

M-am hotărât să dau la iveală acest tratat pentru că omul să-și potolească întrucâtva setea de a cunoaște marile mistere ce-l înconjoară.Știu de pe acum că, după ce va parcurge câteva pagini, cititorul se va opri din lectură, punându-și întrebarea: „Dar de unde știe autorul cărții de aceste mistere ale universului?”Întrebarea e firească și merită să primească un răspuns. Prezența lucrare este fructul comunicărilor entităților spirituale superioare, Lumini ale Cerului, care au reve­lat Adevărul câtorva iubiți frați ai lor de pe pamant1. La aceste comunicări am adăugat, în prima carte a lucrării, cunoștințele ezoterice publicate până în prezent, în a două carte vorbind doar Cerul prin trimișii săi.Așadar, această lucrare este un mănunchi de cunoștințe adunate de la diferiți autori, din relatările marilor lucizi spirituali pe care i-a avut pământul până acum, dar mai ales din comunicările primite de la marile Lumini Cereșți.Desigur, adevărurile descrise în acest tratat vor depăși înțelegerea mulțimii. Numai entitățile spirituale evoluate le vor înțelege, aprecia, sorbi cu nesaț, până la ultima pagină. Cei care încă nu se ridică la nivelul acestor destăinuiri, vor zâmbi, socotindu-le fantezii, rătăciri ale unor minți bolnave. Acestora le recomand cu insistență să închidă cartea și să nu o mai citească, deoarece, într-adevăr, le tulbură mintea și mersul vieții.Să dea Domnul că Lumina, că adevărurile expuse în această opera, să se reverse în sufletele semenilor mei, iar razele ei binefăcătoare să-i conducă pe calea binelui și a iubirii*   *   *Iubite cititor, dacă am putut face puțînă lumina în sufletul tău, mă voi simți fericit când voi fi sus. Dar dacă cele scrise aici ți s-au părut visări sau fantezii, îți cer iertare că ți-am tulburat ideile și ți-ai pierdut timpul cu citirea acestei cărți.Însă, îți afirm, în față lui Dumnezeu, că tot ce am scris nu e de la mine – căci și eu sunt un om că orice om – ci sunt ideile, gândirea celor din lumea tăcerii, din lumea luminii eterice.Vor veni după mine alții, care vor semăna idei și mai înalte, profunde și sublime. Ceea ce n-am putut face eu vor face urmașii mei, căci așa e legea firii, legea evoluției.Îți mulțumesc Părinte că m-ai învrednicit să mă achit de ceea ce duhul meu a promis înainte de a veni în lumea trupească. Amin!..

Din tainele vieții şi ale universului este considerată cartea de căpătâi a lui Scarlat Demetrescu. Profesor de ştiințe şi geolog, Scarlat Demetrescu, redescoperit după lungi ani de ateism şi materialism dialectic, avea o şi o latură distinctă, oarecum în contradicție cu spiritul pozitivist care anima comunitatea academică încă din secolul al XIX-lea. Scarlat Demetrescu era un vizionar care intuia existența unor forțe care nu se revelează nici prin raționament ştiințific, nici prin analiză la microscop. Mai avea uimitorul har de a face înțelese uşor chestiunile abstracte, de a comunica la fel de uşor cu cititorul, arătându-se empatic cu el, bucurându-l cu un stil literar curgător şi plastic şi deschizându-i căi nebănuite către o altă înțelegere a spiritului şi a lumii. „M-am hotărât să dau la iveală acest tratat pentru ca omul să-şi potolească întrucâtva setea de a cunoaşte marile mistere ce-l înconjoară.“ Scarlat Demetrescu Scarlat Demetrescu (1872–1945). Profesor de ştiințe naturale şi de geografie şi autor de lucrări de popularizare a ştiințelor. A predat la cele mai importante licee bucureştene, „Sfântul Sava“ şi „Gheorghe Lazăr“, iar în paralel a avut o bogată activitate de publicist. Autorul unor manuale de botanică şi de zoologie, a fost atras şi de aspectele metafizice şi spirituale. Opera: Viața dincolo de mormânt (1928), Greşeli din alte vieți (1932), Cercetări în domeniul metapsihic şi spiritist (1933), Din tainele vieții şi ale universului (1939)...

Închin această carte celui ce fu înțeleptul khala¬dan, în casă căruia domnul nostru isus lua cea din urmă cină, în erusalim, cu ucenicii săI, șI care s’a încarnat șI în nea mul nostru, sub numele marelui cărturar șI român: bog dan petriceicu hasdeu.Închin această carte celui ce mi-a luminat calea vieței mele, celui ce de atâtea ori îmbracă haina de om: arjunda, parsepal, razik, malkisedek, hermes, moise, osimandias etc. ȘI totușI e stăpânul suprem al acestui pământ.M’am hotărît să dau la iveală acest tratat pentru că cititorul să-șI potolească întrucâtva „setea de cu noaștere”, a marelor mistere care ne înconjoară. Știu de pe acum că cititorul, pe la o vreme, are să se oprească din cetitul lui șI îI va veni în minte între barea: dar de unde știe autorul acestei cărțI de aceste mistere ale uni¬versului? Întrebarea e firească șI merită să aibă un răspuns: pre¬zența lucrare nu este decât fructul comunicărilor spiritelor superioare, lumini ale spațiilor infinite, ce au fost date la câțiva iubițI, frațI ai lor de pe pământ. La aceste comunicări am adăugat șI din ceia ce s’a scris până acum. Prezența lucrare, dar, este un manunchiu de cunostiinte adunate din diferițI autori, din afirmarile mă rilor lucizi spiri¬tuali, pe care I-a avut pământul până acum, dar mai ales din comunicările ce le-am primit de la marile lumini cerești. Desigur, cele ce vor fi descrise în acest tratat vor trece de înțelegerea multimei. Numai sufletele mai evoluate le vor în¬țelege, aprecia, sorbi cu nesațiu, până la ultima pagină. Cei neajunsI la nivelul acestor destaI nuiri, vor zâmbi, socotindu-le că fantezii, că rătăciri ale unor mințI bolnave. Acestora le re¬comand cu insistență să închidă cartea, șI să nu-o mai ci¬teașcă, căci, în ade var, le turbură mintea șI mersul vieții lor. Dee domnul că lumina, că adevărurile expuse în această carte, să se reverse în sufletele semenilor mei șI că razele lor binefăcătoare să-I conducă pe calea binelui șI a iubirii.Ce minte redusă avea omul mii șI mii de ani inda raț! Ce greu îȘi ducea el traiul; prin câte suferințe nu a trecut omeni¬rea, urcând treaptă cu treaptă până să ajungă la libertatea de azi, la înțelegerea lucrurilor, la cunoștiință legilor fizice, chimice, mecanice, biologice, care domină șI conduc lumile fizice! Când compari viață omului primitiv cu a celor din țările civilizate de astăzi, constațI o prăpastie imensă. În adevăr, omul în primele timpuri, fu așa de neștiutor că îȘi ducea viață aproape că un animal. Gol, flamand, gonit de fiare, omul rătăcea când pe marginea marilor, că să culeagă ceeace valurile îI aruncă — plante, sau animale — când prin păduri că să culeagă fructele arbo rilor, când prin câmpii unde smulgea rădăcinile șI tulpinele suculente că să-șI aș-tampere foamea. Azi, se răsfață în locuințe comode, ba chiar sumptuoase. Azi îȘi procura hrană chiar peste necesar. Azi se împodobește cu haine scumpe șI mintea lui se înalta dela preocupă rile animalice de altă dată, la chestiuni sub¬țile, inventiuni minunate, descoperiri științifice, probleme ce merg până la infinit…...

„Intenția lui Zeletin este de a proiecta o imagine în oglindă a României de la 1916. Textul său e una dintre încercările de a defini specificul național.” (Ioan  Stanomir)„Patriotismul măgarilor e floarea cea mai mândră ce a răsărit din năzuința obștească a neamului de a-și ascunde măgăriile, a le spoi bine pe dinafară și a ieși în lume sub piele omenească. Cel ce întrece în acest meșteșug pe toți alții, devenind astfel un maestru al spoielii, deopotrivă de îndemânatic în minciună și înșelare, acela e sărbătorit în țara măgarilor sub numele de patriot.” (Ştefan Zeletin)„După ce a citit Din Ţara măgarilor, Nicolae Iorga a zis despre autorul pamfletului că e «un insultător grosolan» și a cerut ca acesta să fie pedepsit «așa cum se cuvine». Istoricul n-a înțeles că Zeletin visa la o țară mai bună decât cea în care trăia.” (Cristian Preda)„Cea mai bizară și mai necuviincioasă carte scrisă în limba română, cea mai ordinară insultă care s-a adresat vreodată de un intelectual român tuturor oamenilor de muncă din țara aceasta.” (Preot Toma Chiricuță)..

Martin și Michelle. Un profesor universitar în vârstă, retras într-o casă din Alpi, și o tânăra care-și caută drumul, o vreme desprinsă de lumea dezlănțuită a orașului. Un univers închis într-un trecut din care nu există ieșire se întâlnește cu un univers deschis spre un viitor visat. Un bărbat se întâlnește cu o femeie și totul s-ar putea schimba. Tristețe și ironie, muzică și versuri. Din toate bogățiile rămân o stare, o zi, o întâlnire.Bestseller în Italia, romanul lui Stefano Benni scrie din nou povestea întâlnirii dintre un bărbat și o femeie. O scrie altfel, cu alte ritmuri, alte întrebări și alte neliniști, între comedie și tragedie...

„Sabina [Cantacuzino], Tanti Bi (cum o chemam noi cu toţii – copiii), era un personaj extraordinar... Avea o prestanţă de regină. Deşi mică, părea şi devenea chiar, în chip misterios, mare. Era frumoasă ca doamnă bătrână, bătrână, o frumuseţe imperială şi doar aparent distantă, aristocratică... Se plimba repede şi energic, zilnic, la şosea, de la un capăt la celălalt şi înapoi, sau în pădurea, pe atunci pustie şi minunată, de la Băneasa... Povestea minunat episoade din copilăria lor [a fraţilor Brătianu]... Era foarte cultă. Iubea şi cunoştea muzica în profunzime. În casa ei se dădeau concerte de cameră şi cânta sonate George Enescu... Mai ales avea un mare simţ al dreptăţii şi egalităţii. Ea a organizat şi întreţinut căminul de copii cu primul sistem Montessori aplicat în ţară. La fel, tot ea a înfiinţat şi şi-a dat timpul şi energia ei totală pentru un cămin de bătrâni, model... Trăia singură de tot în casa ei atât de frumoasă, înconjurată de mobilă, tablouri şi bibelouri minunate... Avea o vitalitate şi o agilitate absolut extraordinare până s-a îmbolnăvit... Nimeni din familie nu a ştiut că e bolnavă, nimeni... Tanti Bi detesta slăbiciunea, lăcrămarea, văicăreala, mila. Era o stoică." (Pia Pillat, în Sufletul nu cunoaşte distanţele) Sabina Cantacuzino, fiica lui Ion C. Brătianu şi sora lui Ionel, Dinu şi Vintilă Brătianu, a început să-şi scrie memoriile, folosind însemnări proprii şi corespondenţa familiei, în 1921, când se împlineau o sută de ani de la naşterea celebrului ei tată. Dar nu atât înfăptuirile politice ale acestuia, cât viaţa privată a numeroasei sale familii constituie subiectul acestui prim volum care acoperă perioada 1821 –, adică cei 70 de ani cât a trăit Ion C. Brătianu. Întâmplările vieţii obişnuite de la moşia Florica şi mai târziu din casa de la Bucureşti, naşteri, căsătorii şi morţi, sărbători de familie şi baluri, studii în străinătate şi vacanţe, atentate şi războaie, rude şi prieteni familiile Rosetti, Odobescu, Golescu, Davila, Cantacuzino, Sturdza, Ghica, Alecsandri... –, Carol I, regina Elisabeta şi personalităţi ale scenei politice, zvonuri şi bârfe din epocă: pe scurt, fapte de mică şi mare istorie trăită, povestite de Sabina Cantacuzino cu vervă şi atenţie pentru detaliu, alături de nenumărate portrete memorabile...

Colecția Corint Istorie cu blazon comemorează centenarul Primului Război Mondial cu o nouă lucrare dedicată adulților pasionați de povestea unei lumi care a strălucit prin spiritul de sacrificiu și simțul datoriei.„Eroii nu stau pe gânduri, nu se lasă purtaţi de zbuciumări sufleteşti. Ei acţionează. Imaginaţia lor e legată de lucruri concrete şi imediate. De cele mai multe ori sunt obligaţi să răspundă realităţii date: să ţină focul aprins, să caute ceva de mâncare, să facă rost de o haină în plus, să aşeze paiele aşternutului, să găsească o bucăţică de pâine şi un blid de lături. Ofiţerii umblă fiecare cu câte un ciob de oală sau cu câte o cutie goală de conserve în mână; în haine murdare şi zdrenţuite, necontenit flămânzi şi îngheţaţi [...].”..

Cel de-al VIII-lea volum al Operelor Complete conţine precumpănitor lucrări care prezintă cunoştinţele fundamentale şi ipotezele de lucru esenţiale ale lui C.G. Jung. În cele 18 studii sunt prezentate, argumentate şi clarificate principalele elemente ale teoriei formulate de Jung şi care o diferenţiază de psihanaliza freudiană – aspecte ce ţin de teoria libidoului, structura şi dinamica psihicului, relaţia dintre conştient şi inconştient, individuaţie, psihologia visului. De asemenea, este descrisă pentru prima dată şi utilizarea terapeutică a unei tehnici specifice psihologiei analitice – imaginaţia activă. Dintre studiile cuprinse în volum, „Sincronicitatea ca principiu al corelaţiilor acauzale" prezintă un interes deosebit deoarece abordează situaţii determinate arhetipal, care nu pot fi înţelese pe baza principiului cauzalităţii. E vorba mai degrabă despre coincidenţe semnificative care adaugă o nouă dimensiune înţelegerii ştiinţifice.Problema sincronicităţii m a preocupat îndelung, şi anume în mod serios de pe la mijlocul anilor douăzeci când, cercetând fenomenele inconştientului colectiv, am dat repetat peste corelaţii pe care nu le mai puteam interpreta ca pe o îngrămădire sau formare întâmplătoare de grupuri. Era vorba anume de „coincidenţe" corelate semnificativ în aşa fel, încât întâlnirea lor „întâmplătoare" reprezenta o improbabilitate care trebuia exprimată de o mărime imensă. Amintesc de exemplu un caz pe care l am observat: o tânără pacientă avusese într un moment decisiv al tratamentului un vis, în care primea în dar un scarabeu de aur. În timp ce mi povestea visul, stăteam cu spatele la fereastra închisă. Deodată am auzit un zgomot în spatele meu ca şi cum ceva bătea uşor în geam. M am întors şi am văzut o insectă zburătoare care se lovea de geam. Am deschis fereastra şi am prins insecta din zbor.C.G. JungMetoda „imaginaţiei active" este mijlocul auxiliar cel mai important pentru producerea acelor conţinuturi ale inconştientului care se situează sub pragul conştiinţei şi care, odată intensificate, ar irupe mai degrabă spontan în conştiinţă. Metoda prezintă de aceea riscuri şi n ar trebui folosită, pe cât posibil, fără control medical. Un risc mai mic ar fi să nu ducă la niciun rezultat, şi anume ca procedeul ei să treacă în aşa numita „asociere liberă" a lui Freud, prin care pacientul nimereşte în circuitul steril al complexelor sale, din care oricum nu se poate elibera. Un alt risc, în sine inofensiv, constă în aceea că se produc, ce i drept, conţinuturi autentice, dar care nu l interesează pe pacient decât exclusiv estetic, ceea ce face ca el să rămână împotmolit în fantasmagoria lor; astfel nu se obţine, evident, nimic. Sensul şi valoarea acestor fantasme se dezvăluie abia odată cu integrarea lor în întreaga personalitate, anume în momentul în care individul se confruntă consecvent, dar şi moral, cu ele.C.G. Jung..