Comparat cu Petre Ispirescu al Munteniei, Ion Pop Reteganul se înscrie în panoplia istoriei literare ca unul dintre folcloriştii de seamă ai neamului românesc, ce a reuşit prin strădaniile sale de veritabil patriot, să scoată la lumină şi să perpetueze lucrări şi creaţii literare fără de care, astăzi, literatura română ar fi fost, poate, incompletă.
Notabile sunt parte din lucrările sale pe care le amintim în treacăt….. Starostele sau datini de la nunţile românilor ardeleni (1891), Poveşti din popor (1895), Nuvele şi schiţe (1899), Poezii poporale – cântece bătrâneşti (1900), Poveşti şi snoave (1903).
Ion Pop Reteganul ne aminteşte în această culegere parte din istoria folclorică a românilor, aşa cum se cuvine, aşa cum vine ea din neamuri strămoşeşti, aşa cum o citim de fiecare dată cu plăcere şi la Creangă şi la Ispirescu şi la Slavici, şi la Eminescu.
Din cuprins:
AFLATUL
TOARCEŢI, FETE, C-A MURIT BABA CLOANŢA...
VIZOR, CRAIUL ŞERPILOR
DOFTORUL TODERAŞ
CRÂNCU, VÂNĂTORUL CODRULUI
ARIPĂ-FRUMOASĂ
MAMA CEA REA
STAN-BOLOVAN
MĂR ŞI PĂR
POVESTEA LUI PAHON
PIPĂRUŞ PETRU ŞI FLOREA ÎNFLORIT
VOINICUL PARSION
