Sandra Newman

„Cum e cu putinţă ca o carte să fie absolut ireverenţioasă şi, în acelaşi timp, atât de plină de înţelepciune şi de informaţii?! Trebuie să fie un truc, care numai Sandrei Newman îi reuşeşte, cu un umor devastator.” (Thomas Cathcart, Daniel Klein)Marile Cărţi, care pe cei mai mulţi dintre noi ne înspăimântă, marile drame renascentiste printre care am reuşit să ne stre­curăm cu abilitate în adolescenţă, ediţiile de clasici, prăfuite, dar atât de elegante şi de neatinse pe raftul lor, toate ne fac să ne simţim vinovaţi că nu le-am frunzărit niciodată.Pornită în misiunea de a repune marile opere la locul cuvenit, Sandra Newman oferă un ghid de lectură fără pereche, purtându-şi cititorii, în bucle ludice şi erudite, printre delicatese literare captivante, de la grecii antici pe drumul spre modernism, trecând prin paralele între Rabelais şi South Park, Jane Austen şi Sex and the City, Jonathan Swift şi Jon Stewart, dezvăluind umorul original şi pericolele care i-au lansat pe marii autori spre celebritate.„Întreaga literatură occidentală pro­vine, la urma urmei, de la greci şi romani, deşi adesea a mai făcut un ocol prin limba engleză şi printr-o sticlă de whisky. Secole la rând, studiul limbilor clasice a fost considerat baza oricărei educaţii solide. Mulţi dintre autorii pe care îi vom întâlni în paginile ce urmează au învăţat aceste limbi moarte încă de pe când aveau cinci ani. Acum şi ei sunt morţi. O fi meritat? S-ar putea să nu aflăm niciodată.” (Sandra Newman)„Alo, aici este Căminul Crittendon pentru mame necăsătorite: credem că mama dumneavoastră naturală încearcă să vă găsească” – a auzit ea într-o zi la telefon.După ce a scăpat de nebunia familiei adoptive – mama sa adoptivă a reușit să se sinucidă după a șaptea tentativă, iar tatăl său adoptiv s-a refugiat într-o colecție porno XXL –, Sandra Newman a trăit în Londra anilor ‘80 într-un mediu sordid punk-rock, într-o comunitate veselă de boemi visători și anarhiști. Își ducea existența ca professional gambler și adesea cafeaua cu lapte de dimineață era numai bună în loc de supă la prânz. Lumea așezată, în care oamenii fac carieră și trăiesc în familii, părea la o distanță de ani-lumină.Dar Sandra Newman a avut o a doua șansă. A fost înfiată de o familie foarte bogată care trăia într-o vilă somptuoasă la Hollywood, familie care, după un timp, a primit o ofertă de serviciu de nerefuzat într-un oraș în care se antrenau cosmonauții din Uniunea Sovietică. Iar ea, desigur, și-a urmat părinții.„O bucurie incredibilă, mă simțeam ca un înger. Sau ca un copil într-o familie fericită.” (Sandra Newman)..

Un ghid esenţial şi plin de curaj al celor mai răspândite şi tentante greşeli comise de marile speranţe ale literaturii, cu un candid apetit de debutant. Şi cel mai scurt drum al romanului tău din coşul cu manuscrise respinse direct în vitrinele librăriilor.Howard Mittelmark şi Sandra Newman demonstrează cu mult umor cum toate aceste greşeli reuşesc să mutileze un text şi te învaţă cum să depanezi şi să corectezi introducerile, sfârşiturile, personajele negative, eroii romantici, stilul şi spiritul, perspectiva şi vocea auctorială şi cum să pui în ordine toate firele de nisip de pe plaja privată a romanului tău.Un manuscris se prăvăleşte urlând din ceruri • Sunaţi-l pe avocatul meu specializat în patente! strigă Thomas Edison. Am inventat telefonul! • Paralaxa manciuriană a enigmaticei conspirații thetane • Copilul este tatăl digresiunii • Proza purpurie albastră • Bună! Eu sunt autorul! • Adio, cititor crud!Legaleză, oficialeză și psihopupu sunt o plagă din ce în  ce mai accentuată în ficțiunea amatorilor. După ce a petrecut ani întregi scriind corespondență de afaceri, completând formulare de aplicații și dându-și vecinii în judecată, scriitorul novice începe să scrie o scenă de dragoste și rezultatul sună ca și cum ar fi o traducere din vulcaniană. Limbajul evaluărilor psihiatrice se îmbină cu cel al formularelor de impozit, dând naștere unui cocteil enervant de cuvinte din patru silabe care înseamnă „drăguț“. Îndelungata luptă a scriitorului de a stăpâni limbajul afectat și dez­rădăcinat al oficialităților l-a făcut să creadă că scrisul trebuie să fie plat și lipsit de viață pentru a fi inteligent...

Sandra Newman a predat cursuri de literatură şi de creative writing la Temple University şi la Chapman University şi la University of Colorado şi are o intensă activitate publicistică în presa londoneză – The Observer, Telegraph şi Mail.„Mark Twain a început să muncească la vârsta de 11 ani (când a murit tatăl său). Şi tatăl lui Conrad şi tatăl lui Melville au murit când fiii lor aveau 11 ani. Chiar dacă poate părea o coincidenţă măruntă, cititorii noştri de 11 ani, care se gândesc cu toată seriozitatea la o carieră literară, nu trebuie să îşi rateze şansa. Ştiţi ce aveţi de făcut!“ - Sandra Newman, din capitolul „Începem să avem şi americani“„Cum e cu putinţă ca o carte să fie absolut ireverenţioasă şi, în acelaşi timp, atât de plină de înţelepciune şi de informaţii?! Trebuie să fie un truc, care numai Sandrei Newman îi reuşeşte, cu un umor devastator.“ - Thomas Cathcart, Daniel KleinMarile Cărţi, care pe cei mai mulţi dintre noi ne înspăimântă, marile drame renascentiste printre care am reuşit să ne strecurăm cu abilitate în adolescenţă, ediţiile de clasici, prăfuite, dar atât de elegante şi de neatinse pe raftul lor, toate ne fac să ne simţim vinovaţi că nu le-am frunzărit niciodată.Pornită în misiunea de a repune marile opere la locul cuvenit, Sandra Newman oferă un ghid de lectură fără pereche, purtându-şi cititorii, în bucle ludice şi erudite, printre delicatese literare captivante, de la grecii antici pe drumul spre modernism, trecând prin paralele între Rabelais şi Southpark, Jane Austen şi Sex and the City, Jonathan Swift şi Jon Stewart, dezvăluind umorul original şi pericolele care au lansat marii autori spre celebritate. Bijuterii pop culture, poveşti cu farse literare, ironii ale sorţii ce i-au copleşit pe titani şi cronici proaste pentru volume ce aveau să devină clasice...